Epoca medievală

Detalii

Pentru istoria buzoiană în perioada evului mediu şi în epoca premodernă (sec. XV-XVIII) o importanţă deosebită o au vestigiile descoperite în urma săpăturilor arheologice întreprinse la monumentele istorice (ctitorii domneşti şi boiereşti) din judeţul Buzău: fosta biserică (azi dispărută) şi cimitirul (a doua jum. a sec. XV- prima jum. a sec. XVI), de la Vadu-Soreşti (com. Zărneşti), fosta mănăstire Menedic (azi dispărută, com. Vintilă Vodă), ctitoria domnului Vlad Vintilă (1532-1535), fosta mănăstire Bradu (com. Tisău), ctitoria boierului Balaur mare logofăt (cca. 1521) şi a lui Radu Mihalcea Cândescu mare comis (1641), mănăstirea Cârnu (com. Pănătău), ctitoria doamnei Chiajna, soţia lui Mircea Ciobanu, în perioada de regenţă a domniei lui Petru cel Tânăr (1559-1568), fosta mănăstire „Adormirea Maicii Domnului” din Râmnicu Sărat, ctitoria marelui spătar Mihai Cantacuzino şi a domnului Constantin Brâncoveanu (1691-1697).

La începuturile sale, oraşul Buzău s-a remarcat în special datorită activităţilor sale comerciale. Prima menţiune a Buzăului ca târg şi punct de vamă apare într-un document din 1431 emis de Dan al II-lea (1420-1431), care se referă la privilegiile comerciale acordate de domn, negustorilor braşoveni. În secolul al XVI-lea, oraşul Buzău era cunoscut mai ales prin comerţul făcut cu Braşovul. Pornind de la informaţiile oferite de registrele vamale ale Braşovului, se pot evidenţia localităţile buzoiene ce participau la comerţul cu Braşovul între anii 1503-1554, un rol important avându-l şi monedele din tezaurul monetar descoperit la fosta mănăstirea Bradu, datate între sfârşitul secolului al XVI-lea şi mijlocul secolului al XVII-lea (denari ungureşti şi groşi polonezi).

În colecţia Muzeului Judeţean Buzău se află şi numeroase acte oficiale emise de cancelariile domneşti sau private, scrise pe pergament sau pe hârtie, legate de stăpânirea pământului (ocine, vii, livezi, păduri): hrisoave care întăresc proprietăţile, zapise de vânzare – cumpărare, de zălogire a moşiei în schimbul unei sume de bani sau de răscumpărare a acesteia, hotărnicii, jalbe sau cărţi de judecată în urma unor procese pentru încălcări sau împresurări de moşii. Dintre documentele originale, de o deosebită importanţă sunt cele şapte acte emise de cancelaria domnească în vremea lui Alexandru Mircea (1574), Mihnea Turcitul (1581), Alexandru Iliaş (1617), Alexandru Coconul (1627), Matei Basarab (1633), Radu Leon (1668), Şerban Cantacuzino (1682), referitoare la proprietăţi din judeţul Buzău.

Colecţia muzeală este completată de un număr important de piese de armament de diferite tipuri (arme albe, arme de foc). Dintre acestea, amintim o sabie de tip occidental cu garda în formă de cruce descoperită la Stâlpu, datând din secolele XII-XIV, o suliţă din  secolul  al XV-lea, suliţa pertuizană din secolul al XV-lea, o halebardă din secolul XV-lea, o suliţă din secolul  al XVI-lea, o suliţă din prima jumătate a secolului al XVI-lea, cămăşi de zale din secolul al XV-lea şi pistoale cu pulbere din secolul al XVIII-lea. Viaţa cotidiană a oamenilor din acest interval de timp este evidenţiată prin obiecte de uz casnic şi gospodăresc, descoperite în urma cercetărilor arheologice de la Ansamblul Brâncovenesc din Râmnicu Sărat: veselă din ceramică (castroane, farfurii, fructiere, solniţe, urcioare, „halbe”) şi sfeşnice, lucrate în atelierele de olărie locale (menţionăm farfuriile marcate cu sigla mănăstirii Râmnic – „M.R”). La acestea, se  adăugă şi vase din import: ceramică de Iznik (ceşcuţe de cafea) şi un ibric din argint fabricat într-un atelier turcesc, piese importante în ritualul servirii cafelei, care devine o obişnuinţă a curţilor domneşti şi boiereşti în secolul al XVIII-lea, şi lulele (pipe) de lut, ornamentate cu decor geometric.

De la sobele din chiliile mănăstirilor Bradu şi Cârnu provin numeroase cahle (plăci ceramice care acopereau sobele), decorate cu motive florale şi geometrice. Se remarcă cahlele cu placa decorată cu creneluri, specifice secolelor XVI-XVII, descoperite în corpul de chilii de la mănăstirea Cârnu. Nelipsite în vestimentaţia din acele vremuri erau accesoriile şi podoabele. Din cadrul acestei categorii de obiecte amintim: bumbi, cercei, verighete, inele, catarame (descoperite în mormintele din cimitirele de la Vadu-Soreşti, la Bradu şi Râmnicu Sărat). Un interes deosebit îl reprezintă inelele sigilare, unele simple (cu motive florale sau geometrice), altele cu numele sau cu însemnele rangului posesorului, cu ajutorul lor punându-se „pecetea” pe actele emise de particulari, asigurând autenticitatea documentelor sau păstrarea secretului corespondenţei.

AddThis Social Bookmark Button
   

Traducere cu Google  

Romanian English French German Italian Portuguese Russian Spanish
   

Evenimente  

Muzeul Județean Buzău, candidat la Premiile European Museum Academy

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...

150 de ani de la înființarea Colegiului Național „B.P.Hasdeu” Buzău

Muzeul Județean Buzău va participa la Zilele Colegiului Național „B.P.Hasdeu”, vernisând la sediul Colegiului o micro-expoziție dedicată istoriei acestei prestigioase instituții de învățământ, în 12 septembrie 2017.

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...

Expoziția "Sunetul muzicii – de la înregistrarea mecanică la cea magnetică", lansată de Ziua Imnului Național

Între 28 iulie - 1 octombrie 2017, vizitatorii vor avea ocazia să admire gramofoane, patefoane, pickup-uri, magnetofoane, cutii muzicale, fonograf, telegrafon, dictafon, textofon, polyfon, orfenion, ceasuri cu mecanisme muzicale, portțigaret muzical, orgă, organetă, concertină, țiteră, vioară electromagnetică, mandolină, combină, casetofon, discuri muzicale etc.

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...