Tezaurul de la Pietroasele

Detalii

Cloşca cu puii de aur

Locaţie emblematică pentru judeţul Buzău sub multiple aspecte, comuna Pietroasele este cunoscută în ţară cât şi peste hotare, ca locul de descoperire al celebrului tezaur Cloşca cu puii de aur. Găsit în mod întâmplător în anul 1837 de către doi meşteri pietrari, Ion Lemnaru si Stan Avram, socru şi ginere, tezaurul avea să provoace în jurul său o întreagă serie de evenimente, dezvoltând o istorie proprie şi zbuciumată. Angajaţi de către antreprenorul albanez Anastase Tarba Verusi, cunoscut şi sub porecla de Arnăutul, cei doi meşteri extrăgeau piatra de la poalele masivului Istriţa pentru ridicarea zidului Episcopiei Buzăului. În timpul executării acestor lucrări o viitura a rupt podul de la Câlnău, iar autorităţile i-au încredinţat aceluiaşi Verusi şi construirea podului, ceea ce a însemnat necesitatea unui surplus de piatră. Pentru noua lucrare constructorul a primit de la statul român suma de 4000 piaştri. Meşterii pietrari Ion Lemnaru şi Stan Avram au descoperit piesele tezaurului doar prin simpla ridicare a unor blocuri de piatră, într-o alveolare. Deşi astăzi sunt recuperate şi cunoscute publicului doar 12 piese, cu o greutate totală de 19,820 kg, se pare ca iniţial tezaurul era compus din 22 de obiecte. După lungi şi numeroase peripeţii, soldate cu moartea celor doi descoperitori  şi distrugerea/dispariţia unui număr (greu de precizat) de piese, Tezaurul a fost recuperat (incomplet) şi a intrat în posesia statului roman.

Imediat dupa intrarea tezaurului în circuitul ştiinţific, el s-a bucurat de atenţia cuvenită din partea specialiştilor. Studierea sa este legată de numele lui Alexandru Odobescu, cel care a publicat lucrarea “Le trésor de Petrossa” în trei volume dintre care primul a apărut în anul 1889, iar ultimele două după tragica moarte a cercetatorului, în 1896 şi respectiv 1900. De altfel în numărul gazetei „Romania” din 13 august 1838 apărea articolul semnat de Petrache Poenaru intitulat „Descoperirea Tezaurului de la Pietroasa”. Fiind cel mai mare tezaur de aur din lume descoperit la vremea aceea – încă nu se descoperise mormântul lui Tutankamon – Tezaurul de la Pietroasele a fost expus în marile muzee ale lumii: 1867 – Expoziţia Universală de la Paris, 1868 – Muzeul “Senth Kensingthon” din Londra, 1872 – Expoziţia Internaţională de la Viena. Încercând să repare daunele produse de Verusi tezaurului el este încredinţat spre refacere lui Paul Telge, bijutierul familiei regale de Habsburg. Cu acest prilej au fost executate şi patru copii după piesele originale, dintre care cea mai reprezentativă se află expusă la Muzeul Judeţean Buzău. Celelalte au fost oferite în dar caselor regale de către autorităţile române.

Rămas în ţară şi apreciat peste hotare Tezaurul de la Pietroasele va fi trimis spre păstrare la Moscova în iulie 1917, alături de alte valori ale Băncii Naţionale a României, în condiţiile spargerii frontului românesc de către trupele germano-bulgare conduse de feldmareşalul Auguste von Mackensen. După încetarea ostilităţilor el nu a fost restituit statului român de către guvernul bolşevic. După îndelungi demersuri a fost înapoiat României in 1956, aflându-se acum expus la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti. Disputele ştiinţifice dezvoltate pe marginea acestei descoperiri au apărut chiar din anii imediat următori recuperării ei. Alexandru Odobescu a datat tezaurul în sec. IV d. Hr. atribuindu-l regelui vizigot Athanaric, de numele căruia se leagă în 372 martiriul misionarului creştin Sava, cunoscut şi sub denumirea de Sava Gotul. Acceptând această idee, admitem faptul că piesele ce compun Tezaurul de la Pietroasele au fost îngropate undeva între anii 376 – anul invaziei hunilor la nordul Dunării şi 380 – anul retragerii lui Athanaric în Imperiul Roman. La teza propusă de Odobescu în 1866 au aderat şi alţi cercetători precum Bock, Linas si Lasteyrie. O problemă aparte este reprezentată de provenienţa pieselor care compun tezaurul. Odobescu susţinea că ele au fost realizate de meşteri ai lumii barbare, care au întreţinut legături cu civilizaţia greco-latină. Alţi specialişti le consideră fie de provenienţă orientală, prelucrate în atelierele romane din Antiochia, fie prelucrate chiar în zona Constantinopolului. În acest din urmă caz, tezaurul ar putea reprezenta un dar al lui Iulian Apostatul (331 – 363) făcut lui Athanaric. Această practică are o largă răspândire în lumea romană, mai ales începând cu sec. I d. Hr. Indiferent de disputele ştiinţifice sau profane legate de Tezaurul de la Pietroasele, această descoperire rămâne una de importanţă majoră pentru cercetarea istorică naţională şi internaţională. Ea a adus în atenţia specialiştilor studiul epocii migraţiilor şi reprezintă un punct de referinţă pentru cercetarea românească şi internaţională.

AddThis Social Bookmark Button
   

Traducere cu Google  

Romanian English French German Italian Portuguese Russian Spanish
   

Evenimente  

Manifestări de Ziua Națională a României

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...

Expoziția de artă cultă "Rodul tainic - sufletul omului"

Vernisarea va avea loc în data de 30 noiembrie 2017, orele 13.00, la sediul Muzeului Judeţean Buzău şi va putea fi vizitată pentru o perioadă de cel puţin trei ani.
AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...

Expoziție "Podoabe străvechi" și sesiune de comunicări științifice "Milenii tezaurizate. Creație și spiritualitate"

Muzeul Județean Buzău organizează, în perioada 16-18 noiembrie 2017, a XVII-a ediție a sesiunii de comunicări științifice cu titlul: Milenii tezaurizate. Creație și spiritualitate. Pe 16 noiembrie se va vernisa și expoziția "Podoabe străvechi", care va putea fi vizitată până pe 4 februarie 2018.

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...