Tabăra de sculptură de la Măgura

Detalii

Tabăra de sculptură de la Măgura este rodul eforturilor depuse de autorităţile locale judeţene, Uniunea Artiştilor Plastici din România, şi a avut de la început o concepţie unitară, simbolică. Tabăra s-a deschis oficial în august 1970 şi s-a repetat până în 1985. Timp de o lună se lucra intens, ca în final artiştii să lase în poiana Magurei câte o lucrare distinctă ce-i reprezenta, perfect amplasate în peisaj, aşa după cum criticul de artă Ion Frunzetti afirma că „Tabăra de la Măgura este singurul loc ce-şi naşte operele pe loc, şi le înmulţeşte an de an”.

Timp de 16 veri fenomenul s-a repetat, în august şi septembrie dealurile Măgurei au fremătat de activitate creatoare, iar când fenomenul s-a încheiat, au rămas aici 256 de lucrări în piatră, adevărate capodopere ale geniului, ce se întind pe 21 ha. În cadrul festiv, an de an, la faţa locului, cei 16 artişti au donat judeţului cele 16 lucrări.

Au lucrat aici 163 de sculptori, în fiecare an mereu alţii, unii au revenit peste ani, pentru a întregi cu o nouă operă poiana Măgurei. Sufletul, organizatorul şi liantul acestei tabere a fost sculptorul Gheorghe Coman. Din cele 16 lucrări realizate, aproape jumătate au temă istorică, legată de ţinuturile buzoiene. Alături de artişti au lucrat şi cioplitorii din Ciuta, Măgura, Nicolae Toader, Mihai Radu şi alţii fără de care poate, Tabăra de la Măgura, nu ar fi avut loc. Tot ei sunt cei care au participat la restaurarea unor monumente de importanţă naţională cum ar fi Hanul lui Manuc şi Curtea Domnească şi mai târziu Casa Poporului, dând viaţă calcarului de Măgura.

Aşa cum sculptorii Măgurei au mulţumit permanent cioplitorilor, aşa şi noi, astăzi la peste un sfert de veac de la punerea temeliei taberei aducem un omagiu celor care au trudit din greu la realizarea acestor adevărate opere de artă.

Tabăra de sculptură de la Măgura este un loc de atracţie pentru turiştii veniţi de pretutindeni dar şi personalităţi politice, economice şi culturale care apreciază în mod deosebit fenomenul Măgura.

Gemal Biedici, preşedintele Guvernului din fosta Iugoslavia aprecia că: „Măgura este un fenomen artistic tulburător. Am impresia că statuile au ieşit din pământ şi-au crescut odată cu nucii, cu plantele, cu iarba, cu pădurea. Toate la un loc formează un ansamblu greu de descris, splendid, fermecător”.

AddThis Social Bookmark Button
   

Traducere cu Google  

Romanian English French German Italian Portuguese Russian Spanish
   

Evenimente  

Muzeul Județean Buzău, candidat la Premiile European Museum Academy

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...

150 de ani de la înființarea Colegiului Național „B.P.Hasdeu” Buzău

Muzeul Județean Buzău va participa la Zilele Colegiului Național „B.P.Hasdeu”, vernisând la sediul Colegiului o micro-expoziție dedicată istoriei acestei prestigioase instituții de învățământ, în 12 septembrie 2017.

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...

Expoziția "Sunetul muzicii – de la înregistrarea mecanică la cea magnetică", lansată de Ziua Imnului Național

Între 28 iulie - 1 octombrie 2017, vizitatorii vor avea ocazia să admire gramofoane, patefoane, pickup-uri, magnetofoane, cutii muzicale, fonograf, telegrafon, dictafon, textofon, polyfon, orfenion, ceasuri cu mecanisme muzicale, portțigaret muzical, orgă, organetă, concertină, țiteră, vioară electromagnetică, mandolină, combină, casetofon, discuri muzicale etc.

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...
   

Tabăra de sculptură Măgura pe hartă  

Localizare cu Google Maps, pe DJ203G, peste drum de Mănăstirea Ciolanu