Cultura buzoiană

Detalii

O componentă importantă a istoriei Buzăului în evul mediu este cultura. Aceasta nu poate fi separată de viaţa religioasă a locuitorilor săi. Înfiinţarea episcopiei de Buzău în timpul domniei lui Radu cel Mare (1495-1508) şi stabilirea reşedinţei episcopale în târgul Buzăului au influenţat evoluţia culturală a oraşului şi a judeţului. Până în deceniul al patrulea al secolului al XIX-lea, toate iniţiativele culturale au pornit de la episcopie şi au fost puse în practică de oameni ai bisericii.

Primii cărturari ai oraşului provin din mediul ecleziastic, sunt oameni ai bisericii, episcopi, călugări, preoţi, dascăli. La Episcopie şi la mănăstirile din oraş s-au desfăşurat primele activităţi cărturăreşti. S-au copiat şi s-au ilustrat manuscrise religioase, cel mai cunoscut miniaturist fiind episcopul Luca (1583-1603), s-au zugrăvit icoane, s-au tradus şi s-au tipărit cărţi de slujbă şi de învăţătură pentru preoţi.

În colecţia muzeală se pot regăsi adevărate valori ale culturii şi artei religioase provenind de la biserici şi mănăstiri din judeţul Buzău, din secolele XVII-XIX. Un deosebit interes prezintă obiectele de cult din argint: ceşcuţele de „căldură” pentru săvârşirea cuminecăturii, anaforniţa (vasul pentru oferirea anafurii), din 1820, cădelniţa decorată cu vulturi bicefali, ferecătura unei Evanghelii (Bucureşti, 1693), lucrată de meşterul argintar Thomas Lang din Sibiu, dăruită de A. Cantacuzino mănăstirii Banu din Buzău în 1716. Impresionante sunt şi cărămizile funerare, datând din prima jumătate a secolului al XIX-lea, descoperite în mormintele unor călugări de la mănăstirea Cârnu, pe care sunt inscripţionate numele celor înmormântaţi.

Activitatea tipografiei de la Episcopia Buzăului, înfiinţată în anul 1691 de Constantin Brâncoveanu, prin intermediul episcopului Buzăului Mitrofan, mare cărturar şi maestru tipograf, este ilustrată prin cărţile tipărite aici până la încetarea activităţii în anul 1871: cărţi de cult (Apostol, 1743, Sfânta Scriptură pe scurt, 1836, Liturghii, 1840, Biblia, 1854-1856), de învăţătură pentru preoţi (Carte foarte folositoare de suflet, 1838), manuale şcolare (Biblioteca tinerilor începători, 1838, Abeţedar românesc, 1839, Manual de silabism, 1854), cărţi de beletristică (Guillom Tell, 1839, traducere de Grigorie Negrea) şi prima revistă bisericească din ţară apărută la Buzău între 1839-1840, numită Vestitorul Bisericesc (editată de Dionisie Romano şi Gavriil Munteanu sub patronajul episcopului Chesarie). De asemenea este prezentată o carte despre tratarea bolilor prin cure de ape minerale, scrisă de doctorul Ştefan Vasilie Episcopescu, doctorul oraşului Bucureşti, Apele metalice ale României Mari tipărită tot la Buzău în anul 1837.La acestea se adaugă vechi instrumente de scris, unelte folosite pentru realizarea ilustraţiei de carte şi pentru ornamentarea copertelor de carte (matriţe, rolete, filete, aplice).

Trecutul şcolilor din Buzău este reînviat cu ajutorul manualelor manuscrise,Gramatică, Geografie, Psaltichie (cântări bisericeşti), care au aparţinut lui Dimitrie Bocănescu, elev al Seminarului Teologic între anii 1843-1846. De asemenea, sunt etalate documente referitoare la începuturile şi evoluţia învăţământului – manuale şcolare, tăbliţe din ardezie şi condeie, atestate şcolare, carnete de elev din 1905, statul de lefuri în care figurează cunoscutul om de cultură, Basil Iorgulescu şi pictorul Ion Andreescu, profesori la Gimnaziul “Tudor Vladimirescu” (actualul Colegiu Naţional “B. P. Haşdeu”); fotografii reprezentând elevi şi profesori de la diferite şcoli etc.

Atmosfera religioasă este evidenţiată prin componente artistice aduse de la biserici şi mănăstiri din judeţ : un fragment de fus de coloană din piatră, decorată în stil brâncovenesc, de la fosta mănăstire „Adormirea Maicii Domnului” din Râmnicu Sărat, o coloană din lemn sculptat şi poleit, decorată în stil brâncovenesc (cu frunze de viţă-de-vie şi de acant), de la biserica fostei mănăstiri Berca, şi un iconostas de la mijlocul secolului al XIX-lea, provenind de la biserica din Valea Salciei. Acesta din urmă reprezintă opera unor pictori formaţi la „Şcoala de zugravi de subţire”, înfiinţată în 1831 de episcopul Chesarie, condusă de Nicolae Teodorescu (1797-1880) din Odobeşti (unchiul şi primul maestru al cunoscutului pictor Gheorghe Tattarăscu).

AddThis Social Bookmark Button
   

Traducere cu Google  

Romanian English French German Italian Portuguese Russian Spanish
   

Evenimente  

Manifestări de Ziua Națională a României

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...

Expoziția de artă cultă "Rodul tainic - sufletul omului"

Vernisarea va avea loc în data de 30 noiembrie 2017, orele 13.00, la sediul Muzeului Judeţean Buzău şi va putea fi vizitată pentru o perioadă de cel puţin trei ani.
AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...

Expoziție "Podoabe străvechi" și sesiune de comunicări științifice "Milenii tezaurizate. Creație și spiritualitate"

Muzeul Județean Buzău organizează, în perioada 16-18 noiembrie 2017, a XVII-a ediție a sesiunii de comunicări științifice cu titlul: Milenii tezaurizate. Creație și spiritualitate. Pe 16 noiembrie se va vernisa și expoziția "Podoabe străvechi", care va putea fi vizitată până pe 4 februarie 2018.

AddThis Social Bookmark Button
Citește mai departe...