Tapiserie și Ceramica

Prezentăm cea mai mare colecţie de tapiserie românească din ţară.

Criteriul de selectare al artiştilor decoratori prezenţi în sălile de expoziti prin lucrările lor este generos, în sensul că au fost alese tapiseriile unor mari artişti contemporani români. Sunt prezente nume cunoscute la nivel european Este de remarcat numele şi renumele artiştilor care au creiat tapiseriile: Mimi Podeanu, Aurelia Gheaţă, Ioan Stendl, Ileana Balotă, Maria Mihalache Blendea şi Constantin Blendea, Carmen Groza, Şerbana Drăgoescu, Ileana Teodorini – Dan, Maria Cociopolos, Simona Chintilă, Spiru Chintilă, Mariana Oloier Ghiţă, Vintilă Mihăilescu, Victoria Radu, Berta Benko – Mrazec, Ovidiu Paştina, Constanţa Crişan, Nicolae Balaş, Mariana Ionaşcu, Pavel Codiţă, Lucreţia Pacea, Geta Brătescu, Liana Şaru, Diana Schor, Florin Menzopol şi Cela Neamţu, alături de mulţi alţii. Fiecare dintre autori aduce o viziune inovatoare asupra resorturilor intime care guvernează relaţia dintre tapiserie, scoarţele populare şi poate chiar decorul unor relicve arheologice.

Mijloacele de expresie estetică caracteristice spaţiului compoziţional al tapiseriilor sunt subordonate dorinţei de punere în valoare vizuală a tradiţiilor româneşti şi de evidenţiere a realizărilor obţinute până acum, în acest sens.

Folosirea fibrelor textile naturale, preponderent lâna şi bumbacul, utilizarea tehnicii basse-lisse şi haute-lisse, stilizarea geometrizantă şi păstrarea expresiilor simplificate/sintetice de reprezentare plastică a motivelor reprezintă punţile de legătură cu artă ţărănească. Dincolo de aceste similitudini lucrările artiştilor prezenţi în colecţia unicat din patrimonial Muzeului Judeţean Buzău se individualizează prin viziuni compoziţionale distincte. Maniera de integrare a ornamentelor specifice se realizează prin intermediul unei relaţii inedite, cea dintre întregul compoziţional şi detaliul semnificativ.

Pe de altă parte, tehnicile clasice de realizare a tapiseriei au particularităţi care deosebesc această artă de oricare altă categorie de ţesături. Urzeala ascunsă şi firele de băteală care nu traversează în totalitate lungimea ţesăturii – se limitează la ariile cromatice impuse de contururile diverselor elemente ale compoziţiei decorative – sunt specifice doar tapiseriei. Transpunerea şi orientarea desenului după care se execută forma decorativă pe parcursul ţeserii se bazează pe interdependenţa dintre structură şi efectul cromatic al formei.

Demne de reţinut pentru această etapă din evoluţia tapiseriei româneşti sunt contribuţiile unor mari şi remarcabile artiste tapisere precum Mimi Podeanu, Aurelia Ghiaţă, Maria Blendea, Cela Neamţu, Ileana Balotă.

APrin diversitatea stilurilor şi importanţa patrimonială a lucrărilor, expoziţiile de tapiserie contemporană românească şi piesele din ceramică din colecţia de artă a Muzeului Judeţean Buzău aduc nenumărate elemente de noutate plastică şi vizuală, constituindu-se într-o pledoarie edificatoare pentru înţelegerea calităţilor estetice ale tapiseriei monumentale că artă. Lucrările ilustrează o pagină importantă din istoria artei textile româneşti, aducând o meritorie contribuţie la integrarea valorilor cultural-identitare naţionale, în circuitul naţional şi internaţional al creaţiei textile.